Președintele Nicușor Dan va fi prezent pe 19 februarie la reuniunea inaugurală a Consiliului de Pace, un format internațional nou, axat în prima fază pe situația din Fâșia Gaza. România va lua parte la discuții în calitate de observator. Șeful statului a explicat că, înainte de a confirma participarea, a avut consultări cu alți lideri europeni, însă decizia finală a fost luată în funcție de interesele proprii ale României.
Într-o intervenție la Radio România Actualități, președintele a precizat că agenda primei reuniuni va fi dedicată exclusiv conflictului din Gaza, dar a atras atenția că dosarele internaționale sunt interdependente.
„La această primă întâlnire se va discuta exclusiv de Gaza. Dar chestiunile internaționale sunt toate într-o strânsă sau mai largă legătură. Noi suntem interesați de un context de pace, foarte interesați de a ne menține legătura privilegiată cu Statele Unite și deci participăm la această inițiativă care își propune în momentul acesta să stabilizeze Orientul Mijlociu”, spune Nicușor Dan la Radio România Actualități.
Statutul României: fără vot, dar cu acces la consultări
Reuniunea va avea loc la Washington, iar România nu va avea drept de vot în eventualele decizii adoptate. Statutul de observator presupune însă participarea la consultări și acces la informațiile discutate în cadrul acestui nou mecanism diplomatic.
Nicușor Dan a arătat că participarea a fost condiționată de clarificarea poziției statelor invitate și de compatibilitatea dintre regulile noului Consiliu și angajamentele internaționale deja asumate de România.
„Estimez că multe luni din momentul acesta vor exista nepotriviri între carta acestei organizații (Consiliul pentru Pace – n.r.) și carta internațională la care noi suntem parte. Noi nu putem avea alt statut decât cel de observator. Așa cum a fost făcută invitația acum 4-5 zile, invitația a fost făcută pentru membri și în momentul de față se discută – am discutat și cu alți lideri, și ei fac același lucru – discutăm care poate să fie statutul observatorilor la această reuniune. Este un răspuns pe care organizatorii trebuie să ni-l dea și în funcție de asta o să luăm o decizie”, a spus președintele Nicușor Dan.
Ce poate aduce România la masa discuțiilor
Șeful statului a evidențiat faptul că România a fost deja implicată în sprijinirea populației civile din Gaza, prin acțiuni umanitare concrete. Printre acestea s-au numărat tratamente acordate unor copii cu afecțiuni grave, fie în unități medicale din România, fie prin facilitarea transferului în alte țări.
Autoritățile de la București intenționează să continue aceste demersuri și au în vedere inclusiv contribuții în zona de pregătire a forțelor locale.
„Vom spune care sunt lucrurile cu care România poate să contribuie. Noi deja am avut o activitate umanitară importantă, interesantă. Am avut copii cu diferite afecțiuni pe care i-am tratat, fie i-am trimis în alte părți, ne propunem să continuăm această activitate, și avem și o anumită expertiză în a pregăti forțe locale, cu care putem de asemenea să contribuim”, spune președintele.
Cum a apărut Consiliul de Pace
Inițiativa înființării Consiliului pentru Pace a fost prezentată de președintele SUA, Donald Trump, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos. Ideea a fost formulată inițial în contextul demersurilor conduse de Statele Unite pentru oprirea conflictului din Gaza și a fost menționată ulterior într-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU.
Între timp, proiectul a căpătat o dimensiune mai amplă, fiind descris ca o platformă internațională dedicată medierii conflictelor și facilitării negocierilor de pace, cu accent pe crizele din Orientul Mijlociu.
Structura propusă ar urma să funcționeze separat de organizațiile internaționale existente și să aibă reguli proprii. Potrivit informațiilor apărute până acum, coordonarea ar reveni părții americane, iar statele invitate ar avea roluri diferite, în funcție de statutul acordat fiecăruia.
Foto> Facebook Nicușor Dan






Lasă un comentariu