Scăderea veniturilor din petrol și gaze pune o presiune tot mai mare pe economia Rusiei, într-un moment în care cheltuielile militare continuă să crească accelerat. Deși energia a reprezentat principala sursă de finanțare a bugetului federal în 2025, această dependență începe să se erodeze, pe fondul prețurilor scăzute, al sancțiunilor occidentale și al încetinirii economice.
Autoritățile de la Moscova încearcă să compenseze pierderile prin majorări de taxe pentru populație și companii, însă analiștii avertizează că aceste măsuri nu pot acoperi pe termen lung costurile războiului din Ucraina. În ciuda presiunilor financiare, Kremlinul nu dă semne că ar lua în calcul o detensionare a conflictului, notează site-ul independent Meduza.
Economia încetinește, iar sectoarele civile intră în recul
Datele oficiale arată o frânare accentuată a creșterii economice. PIB-ul Rusiei a avansat cu doar 0,6% în trimestrul al treilea din 2025, față de 1,1% în trimestrul precedent. Indicatorii privind climatul de afaceri și gradul de utilizare a capacităților industriale sunt, la rândul lor, în scădere.
Banca Centrală estimează o creștere modestă pentru 2026, între 0,5% și 1,5%, în timp ce Ministerul Dezvoltării Economice vorbește despre un plafon de cel mult 1,3%.
„Este încă prea devreme să spunem că structura actuală a economiei obligă Rusia să reducă războiul. Mai exact, structura actuală a economiei strigă că războiul nu ar fi trebuit niciodată să înceapă”, spune Alexandra Prokopenko, expertă la Centrul Carnegie Rusia Eurasia din Berlin.
Potrivit acesteia, industriile civile se află deja în recesiune, iar aproape toată creșterea industrială din ultimii ani provine din complexul militar-industrial.
Prăbușirea veniturilor din petrol și gaze
Raportul Ministerului rus al Finanțelor pentru 2025 indică o scădere abruptă a încasărilor din exporturile de materii prime. Veniturile din petrol și gaze s-au redus cu 23,8%, ajungând la 8,48 trilioane de ruble, față de peste 11 trilioane în 2024.
La finalul anului, aceste venituri reprezentau mai puțin de 23% din bugetul federal, un nivel nemaivăzut de aproape două decenii. Ultima situație similară a fost în 2020, când pandemia a prăbușit cererea globală de energie.
Un factor-cheie îl reprezintă prețurile reduse ale petrolului. În decembrie 2025, țițeiul rusesc Ural coborâse sub 40 de dolari pe baril, pe fondul surplusului global de producție și al stocurilor ridicate.
Bugetul pe 2026, construit pe estimări riscante
Ministrul de Finanțe Anton Siluanov a recunoscut că ponderea veniturilor din energie va continua să scadă și în 2026. Adjunctul său, Vladimir Kolychev, avertizează că actualele tendințe pot duce la deficite bugetare serioase.
Guvernul speră să acopere golurile prin creșterea TVA la 22%, prin împrumuturi interne mai mari și prin utilizarea Fondului Național de Avere, ale cărui rezerve s-au redus semnificativ în timpul războiului.
EIA prognozează un preț mediu al petrolului Brent de 56 de dolari pe baril în 2026, în timp ce bugetul Rusiei este construit pe un preț de 59 de dolari pentru Ural, ceea ce expune finanțele publice la noi pierderi.
„Ar putea veniturile din petrol și gaze să ajungă la un nivel mult mai mic decât proiecțiile noastre? Desigur că ar putea. Nu este ceva ce controlăm. Vom compensa folosind Fondul Național de Avere, așa cum prevede regulamentul bugetar”, a declarat Kolychev în ianuarie.
Cheltuielile militare, prioritate absolută
În paralel cu scăderea veniturilor, bugetul Rusiei arată o creștere masivă a alocărilor pentru apărare și securitate. Între 2021 și 2025, ponderea cheltuielilor militare a urcat de la 24% la peste 40% din bugetul federal.
Pentru 2026, acestea rămân la un nivel extrem de ridicat, în timp ce cheltuielile sociale și investițiile în economie au fost reduse drastic.
Astfel, economia rusă se reconfigurează tot mai mult în jurul războiului, cu sectoarele civile în declin și finanțele publice dependente de taxe mai mari și de rezerve tot mai subțiri.
Foto> Pexels
Din gorj, pentru gorjeni 
Lasă un comentariu