Din gorj, pentru gorjeni

Schimbările demografice accelerate riscă să afecteze profund nivelul de trai în Europa în următoarele decenii. Un raport recent al Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare arată că scăderea fertilității și reducerea populației active vor diminua ritmul de creștere economică, punând o presiune majoră pe guverne și pe sistemele de pensii.

Analiza, citată de Financial Times, avertizează că Europa de Est și Caucazul se confruntă cu o problemă structurală serioasă. În lipsa unor reforme rapide, nivelul de trai ar putea stagna sau chiar scădea în următorii 25 de ani.

Mai puțini angajați, creștere economică mai lentă

Potrivit raportului, declinul fertilității și reducerea populației apte de muncă vor diminua creșterea anuală a PIB-ului pe cap de locuitor cu aproape 0,4 puncte procentuale, în medie, între 2024 și 2050, în Europa de Est și Caucaz. Studiul se concentrează pe economiile emergente în care BERD investește, dar include și state dezvoltate, unde îmbătrânirea populației este la fel de accentuată.

Scăderi semnificative sunt estimate și pentru alte economii importante. Reducerea ponderii populației active ar putea duce la o scădere de peste 1 punct procentual a PIB-ului pe cap de locuitor în Coreea de Sud, peste 0,7 puncte procentuale în Italia și Spania și aproximativ 0,4 puncte procentuale în Germania.

„Europa emergentă îmbătrânește”

Beata Javorcik, economistul-șef al BERD, atrage atenția că fertilitatea scăzută și forța de muncă în declin afectează tot mai mult perspectivele de creștere economică. În opinia sa, măsuri precum creșterea vârstei de pensionare, stimularea migrației și investițiile în inovație și tehnologie ar putea atenua parțial aceste efecte.

Totuși, influența politică tot mai mare a alegătorilor vârstnici face dificilă implementarea reformelor. Exemplele recente din Europa arată cât de greu este pentru guverne să modifice sistemele de pensii fără a genera tensiuni sociale majore.

Avertisment similar din partea OCDE

Raportul BERD confirmă concluziile formulate anterior de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. OCDE estimează că presiunea demografică va reduce creșterea PIB-ului pe cap de locuitor în cele 38 de state membre, de la o medie de 1% pe an în anii 2010 la aproximativ 0,6% pe an, în perioada 2024–2060.

Datele arată și o schimbare clară a priorităților electorale. Persoanele de peste 65 de ani susțin, în principal, majorarea cheltuielilor pentru sănătate și pensii, în timp ce educația este menționată mult mai rar. În același timp, sentimentul anti-imigrație este mai puternic în rândul alegătorilor vârstnici.

Inteligența artificială, ajutor limitat

Deși inteligența artificială ar putea aduce creșteri importante de productivitate, specialiștii BERD avertizează că aceasta nu va putea compensa complet impactul îmbătrânirii populației. Într-un scenariu optimist, IA ar putea acoperi aproximativ jumătate din necesarul de creștere a productivității în economiile emergente din UE.

BERD definește Europa emergentă ca incluzând Europa de Est, Balcanii de Vest și Caucazul, regiuni în care declinul demografic este deja vizibil.

„Țările postcomuniste îmbătrânesc înainte de a se îmbogăți”

Raportul arată că fertilitatea a ajuns la niveluri istoric scăzute, mult sub pragul de înlocuire de 2,1 copii per femeie. Cauzele sunt similare cu cele din statele dezvoltate: amânarea nașterii, schimbarea modelelor familiale, presiunile economice și transformările sociale.

Diferența majoră este că multe țări postcomuniste se confruntă cu îmbătrânirea populației înainte de a atinge un nivel ridicat de prosperitate. BERD le cere factorilor de decizie să acționeze rapid și coerent, pentru a proteja generațiile tinere.

Pentru cititorii interesați de din Gorj, dar și de tendințele economice care pot influența viitorul României, concluzia raportului este clară: deciziile luate astăzi vor avea efecte directe asupra nivelului de trai din următoarele decenii.