Tot mai mulți tineri români aleg să plece din țară imediat după terminarea studiilor. Motivele sunt multiple: salariile mici, lipsa oportunităților, birocrația și instabilitatea politică. România rămâne astfel cu o forță de muncă tot mai îmbătrânită.
Plecarea după liceu sau facultate devine regulă, nu excepție
Datele publicate de Institutul Național de Statistică și completate de Eurostat arată că în fiecare an, peste 50.000 de tineri români aleg să se stabilească în alte state membre ale Uniunii Europene. Cei mai mulți merg în Germania, Italia, Spania sau Olanda. În topul motivelor se află lipsa locurilor de muncă bine plătite și neîncrederea în instituțiile din România.
De asemenea, mulți dintre tinerii plecați își continuă studiile în afara țării și aleg să rămână acolo definitiv. Un studiu realizat de OECD în 2023 arăta că România se află în topul țărilor cu „pierdere netă de creiere”, alături de Bulgaria și Croația.
Bursa și diploma nu mai garantează viitorul acasă
Chiar și cei care termină facultăți de prestigiu în România se plâng că sunt forțați să accepte locuri de muncă sub calificarea lor. În plus, lipsa meritocrației și promovările pe bază de relații sunt motive frecvent invocate de cei care aleg să plece. În domenii precum IT, medicină sau inginerie, diferențele salariale dintre România și țările din vestul Europei pot ajunge și la 300–400%.
În sistemul medical, de exemplu, potrivit Colegiului Medicilor din România, peste 40.000 de medici au părăsit țara din 2007 până în prezent. Ritmul plecărilor a fost accelerat după pandemie, iar lipsa lor se resimte grav în spitalele mici din provincie.
Autoritățile recunosc fenomenul, dar reacționează lent
Ministerul Muncii și Ministerul Educației au lansat în ultimii ani mai multe inițiative pentru a-i convinge pe tineri să rămână în țară: programe de internship, facilități pentru antreprenoriat, burse de excelență. Însă impactul real este limitat, iar în lipsa unor politici coerente pe termen lung, migrarea continuă.
Mai mult, lipsa unei strategii naționale privind stoparea acestui exod este o problemă semnalată și de Comisia Europeană. România riscă astfel să devină, în următoarele decenii, o țară cu populație activă redusă și o dependență ridicată de remitențe și importuri de forță de muncă.






Lasă un comentariu